Diferența dintre executorul judecătoresc și judecător
Când este folosit ca substantive , executor judecătoresc înseamnă un reeve, ofițerul-șef executând deciziile oricărei instanțe engleze în perioada următoare cuceririi normane sau executând deciziile instanțelor inferioare din perioada medievală târzie și modernă timpurie, întrucât judecător înseamnă un funcționar public a cărui datorie este să administreze legea, în special prin prezidarea proceselor și pronunțarea hotărârilor.
Judecător este de asemenea verb cu sensul: a sta în judecată asupra.
verificați mai jos pentru celelalte definiții ale Executor judecătoresc și Judecător
-
Executor judecătoresc ia o substantiv (aplicarea legii):
Un ofițer al curții, în special: un reeve, ofițerul șef care execută deciziile oricărei instanțe engleze în perioada următoare cuceririi normande sau execută deciziile instanțelor inferioare din perioada medievală târzie și timpurie modernă. Un înalt executor judecătoresc: un ofițer al instanțelor județene responsabile cu executarea mandatelor și a ordinelor judecătorești, numit de judecător și detașabil de lordul cancelar. Un executor judecătoresc: un executor adjunct acuzat de colectarea datoriilor. Orice ofițer de aplicare a legii acuzat de securitate și ordine în sala de judecată. Un huissier de justiție sau alt ofițer străin al instanței care acționează fie ca server de proces, fie ca securitate în sala de judecată.
-
Executor judecătoresc ia o substantiv (învechit):
Un administrator public, în special: Un om al regelui: orice ofițer desemnat de Coroana engleză. Ofițerul șef al unei sute în Anglia medievală. Titlul de primar al anumitor orașe engleze. Titlul castelanului anumitor castele regale din Anglia. Șeful judecătorului și președintele legislativului din Jersey și Guernsey din Insulele Canalului. Înaltul executor al Insulei Man. Un bailie: un consilier în anumite orașe scoțiene. Un numit al regelui francez care administrează anumite districte din nordul Franței în Evul Mediu. Un șef de district („bailiwick”) al Cavalerilor Spitalari; un șef al uneia dintre asociațiile naționale („limbi”) ale sediului spitalilor din Rhodos sau Malta. Un landvogt în statele germane medievale.
-
Executor judecătoresc ia o substantiv (istoric):
Un administrator privat, în special un steward: managerul unui conac medieval însărcinat cu încasarea chiriilor sale, etc. Maistru sau supraveghetor al unei mine.
-
Executor judecătoresc ia o substantiv (Marea Britanie, argou):
Orice colector de datorii, indiferent de statutul său oficial.
-
Judecător ia o substantiv :
Un funcționar public a cărui datorie este să administreze legea, în special prin prezidarea proceselor și pronunțarea hotărârilor; o justiție.
-
Judecător ia o substantiv :
O persoană care decide soarta cuiva sau a ceva care a fost pus în discuție.
-
Judecător ia o substantiv :
O persoană care oficiază la un eveniment sportiv sau similar.
Exemple:
„La un meci de box, decizia judecătorilor este definitivă.”
-
Judecător ia o substantiv :
O persoană care evaluează ceva sau își formează o opinie.
Exemple:
- Este o judecătoare bună a vinului.
„Se spune că este un sărac judecător al caracterului, având în vedere toți prietenii de încredere pe care i-a făcut.
-
Judecător ia o verb (tranzitiv):
A sta în judecată asupra; a da sentință mai departe.
Exemple:
„O putere superioară te va judeca după ce ai murit”.
-
Judecător ia o verb (intranzitiv):
A sta în judecată, a acționa ca judecător.
Exemple:
„Justiții din această țară judecă fără apel”.
-
Judecător ia o verb (tranzitiv):
Pentru a-ți forma o opinie asupra.
Exemple:
„Judec personajul unui bărbat după croiala costumului său.”
-
Judecător ia o verb (intranzitiv):
A arbitra; a transmite opinie cu privire la ceva, mai ales pentru a soluționa o dispută etc.
Exemple:
„Nu putem avea amândoi dreptate: trebuie să judecați între noi”.
-
Judecător ia o verb (tranzitiv):
A avea ca parere; a lua în considerare, să presupunem.
Exemple:
„Consider că este sigur să părăsesc încă o dată casa”.
-
Judecător ia o verb (intranzitiv):
Să-ți formezi o părere; a deduce.
Exemple:
„Judec din cer că ar putea ploua mai târziu”.
-
Judecător ia o verb (tranzitiv, intransitiv):
Pentru a critica sau eticheta o altă persoană sau un lucru.
Comparați cuvintele:
Găsește diferențaComparați cu sinonime și cuvinte conexe:
- executor judecătoresc vs înalt executor judecătoresc
- executor judecătoresc vs mandatar
- executor judecătoresc vs beadle
- executor judecătoresc vs catchpoll
- executor judecătoresc împotriva executorului judecătoresc
- executor judecătoresc vs server de proces
- Înaltul executor judecătoresc vs executorul judecătoresc
- executor judecătoresc vs consul
- executor judecătoresc vs capitoul
- executor judecătoresc vs jurat
- executor judecătoresc vs bailly
- deemer vs judecător
- deemster vs judecător
- judecător vs magistrat
- judecător vs dreptate
- judecător vs justiciar
- judecător vs justițiar
- Judecător șef vs judecător
- judecător vs justiciar
- judecător vs justițiar
- judecător vs justicer
- judecător vs șerif
- executor judecătoresc vs judecător
- judecător vs reeve