Diferența dintre monolog și vorbire

Când este folosit ca substantive , monolog înseamnă un discurs lung al unei persoane într-o piesă, în timp ce vorbire înseamnă facultatea de a pronunța sunete sau cuvinte articulate.

Când este folosit ca verbe , monolog înseamnă a furniza un monolog, întrucât vorbire înseamnă a ține un discurs.

verificați mai jos pentru celelalte definiții ale Monolog și Vorbire

1. Monolog ia o substantiv (dramă, autor):

   Un discurs lung al unei persoane într-o piesă; uneori un monolog; alteori vorbite cu alte personaje.

   
   
   

2. Monolog ia o substantiv (comedie):

   O serie lungă de povești comice și glume ca divertisment.

3. Monolog ia o substantiv :

   
   
   

   O enunțare lungă, neîntreruptă, care monopolizează o conversație.

1. Monolog ia o verb :

   Pentru a preda un monolog.

1. Vorbire ia o substantiv (nenumărabil):

   Facultatea de a rosti sunete sau cuvinte articulate; abilitatea de a vorbi sau de a utiliza vocalizările pentru a comunica.

   Exemple:

   'A fost greu să aud sunetele discursului său peste zgomot. A avut un impediment de vorbire rău.

2. Vorbire ia o substantiv (numărabile):

   O sesiune de vorbire, în special un mesaj oral lung dat de o persoană.

   Exemple:

   „Candidatul a făcut câteva promisiuni ambițioase în discursul său de campanie.”

3. Vorbire ia o substantiv :

   Un stil de a vorbi.

   Exemple:

   „Vorbirea ei a fost blândă și plăcută.”

4. Vorbire ia o substantiv (gramatică):

   Vorbire raportată în scris; vedea ,

5. Vorbire ia o substantiv :

   Un dialect sau o limbă.

6. Vorbire ia o substantiv :

   Vorbi; mențiune; zvon.

1. Vorbire ia o verb (tranzitiv, intransitiv):

   A ține un discurs; a arenga.

Comparați cuvintele:

Comparați cu sinonime și cuvinte conexe:

• monolog vs monolog
• dialog vs monolog
• monologizează vs monolog
• monolog vs vorbire
• oratie vs vorbire
• soliloqu vs discurs