Diferența dintre plural și singular

Când este folosit ca substantive , plural înseamnă numărul plural, în timp ce singular înseamnă o formă a unui cuvânt care se referă la o singură persoană sau lucru.

Când este folosit ca adjective , plural înseamnă constând din sau conținând mai multe elemente, întrucât singular înseamnă a fi doar unul dintr-o populație mai mare.

verificați mai jos pentru celelalte definiții ale Plural și Singular

1. Plural ca un adjectiv :

   Constând din sau conținând mai multe elemente.

   
   
   

2. Plural ca un adjectiv (comparabil):

   Pluralist.

1. Plural ia o substantiv (gramatică, nenumărată):

   
   
   

   Numărul plural.

2. Plural ia o substantiv (gramatică, numărabilă):

   Un cuvânt în forma în care se referă potențial la altceva decât o persoană sau un lucru; și altele decât două lucruri dacă limba are o formă duală.

1. Singular ca un adjectiv :

   Fiind doar unul dintr-o populație mai mare.

   Exemple:

   „Un experiment singular nu poate fi privit ca o dovadă științifică a existenței unui fenomen.”

2. Singular ca un adjectiv :

   Fiind singurul de acest fel; unic.

   Exemple:

   „Are o personalitate singulară.”

   „rfquotek Francis Bacon”

3. Singular ca un adjectiv :

   Distins prin superioritate; eminent; extraordinar; excepţional.

   Exemple:

   „un om cu o gravitate singulară sau realizări”

4. Singular ca un adjectiv :

   Ieșit din comun; curios.

   Exemple:

   A fost foarte singular; Nu știu de ce a făcut-o.

5. Singular ca un adjectiv (gramatică):

   Cu referire la un singur lucru sau persoană.

6. Singular ca un adjectiv (algebră liniară, de matrice):

   Neavând invers.

7. Singular ca un adjectiv (algebră liniară, de transformare):

   Având proprietatea că matricea coeficienților noilor variabile are un determinant egal cu zero.

8. Singular ca un adjectiv (teoria mulțimilor, a unui număr cardinal):

   Nu este egal cu al său.

9. Singular ca un adjectiv (legal):

   Fiecare; individual.

   Exemple:

   „să transmită mai multe parcele de teren, toate și singulare”

10. Singular ca un adjectiv (învechit):

    Angajat de unul singur pe o parte; singur.

1. Singular ia o substantiv (gramatică):

   O formă de cuvânt care se referă la o singură persoană sau lucru.

2. Singular ia o substantiv (logică):

   Ceea ce nu este general; o instanță determinată specifică.

Comparați cuvintele:

Comparați cu sinonime și cuvinte conexe:

• individual vs singular
• singular vs unic
• general vs singular
• excepțional vs singular
• extraordinar vs singular
• remarcabil vs singular
• curios vs singular
• excentric vs singular
• amuzant vs singular
• ciudat vs singular
• ciudat vs singular
• singular vs ciudat
• rom vs singular
• remi vs singular
• singular vs neobișnuit
• plural vs singular
• inversabil vs singular
• non-singular vs singular
• plural vs singular